Design Center

Tip proiect Extindere și conversie funcțională
Funcțiune Învățământ experimental/informal

Proiectul denumit "Extindere, refuncționalizare și modernizare clădire existentă Design Center", executat în cadrul incintei Școlii americane (The American International School of Bucharest) reprezinta una dintre cele mai curajoase intervenții pe care școala și-o propune după încheierea construcțiilor pentru gradiniță (Early Childhood). Miza și obiectivele îsușite și asumate de școala americană sunt de a oferi un mod de educație inovativ, bazat pe abordarea prin design. Cu alte cuvinte, actul educării "prin design" încearcă să transforme peisajul clasic al lecțiilor de curs – în care un profesor prezintă și transmite informațiile unor ascultători – într-unul dinamic și productiv, asimilând în desfășurarea sa activități de învățare colective, care facilitează însușirea cunoștințelor prin experimentare și interacționare. În acest caz, materialul studiat înseamnă o fuziune între piese teoretice cu echipamente ce sunt supuse utilizării elevilor pentru a crea obiecte de design împreună. Așadar, o necesitate ce survine în urma primelor exigențele ale acestei abordări prin design este transformarea sălilor de clasă pentru prelegeri ex catedra într-o structură de spații informale, ce au un grad mare de abordare în mobilare. Este de remarcat faptul că acest proiect pleacă, din punct de vedere conceptual, de la diversitatea și inovația activităților care au loc în incinta sa – experimente pe diverse tipuri de materiale cu ajutorul aparatelor robotice, producție de muzică, sound studio, cinema studio, producție de textile, proiecții de filme sau documentare. Dar, ceea ce rămâne ca tematică generală ale cărui toate aceste activități sunt inerente este ideea de a învăța împreună prin creație.

Deși viața și utilitatea proiectului în cauză își trage seva din bogăția activițăților vizate prin existența sa, se impune ce-a de-a doua cerință elaborată împreună cu școala americană, și anume ideea de comunicare. Însă, în acest caz, proiectul urmărește să-și reprezinte, să-și comunice funcționalitatea sa, atât cea legată de mobilitatea spațiilor interioare, cât si cea legată de activitațile de învâțare prin interacționare, printr-o croială – interioară și exterioară – bazată pe o imagine a prezenței dialogului dar și a dezvoltării prin tehnologie, unde fiecare îmbinare este “un fel de a învăța de la elementul construit”. De altfel, spațiul arhitectural, prin constituția sa, se dorește a fi un co-echipier care să participe împreună cu elevii la actul de învățare.

Ulterior, a treia exigență survine prin poziția delicată a proiectului, dat fiindcă reprezintă o extindere ce se dorește a fi o simbioză între vocabularul formal stabilit de construcțiile existente – liceul si grădinița – și o expresie care să fie un reper, fără a se îndepărta de vocabularul arhitectural deja stabilit de corpurile existente.