Concurs de soluţii - Sală de concerte - Sediul Filarmonicii Transilvania

Proiectul echipei noastre propune o abordare urbanistică şi arhitecturală care să poată să genereze o imagine arhitectonică unitară, în vederea susţinerii statutului cultural înalt, atât al Filarmonicii Transilvania cât şi al oraşului Cluj-Napoca în ansamblu.

Amplasamentul propus prin tema concursului este situat in imediata apropiere a zonei centrale a municipiului si acopera o suprafata de 13.923 mp, intre Bd. 21 Decembrie 1989 –si Strada Navodari si a fost desemnat pentru edificarea Centrului Cultural Transilvania, din care face si Ansamblul Cladirii Salii de Concerte si Sediul Filarmonicii, si spatiile publice exterioare adiacente, precum si o zona de parking subteran pe 2 niveluri.

Pe acest amplasament, pe latura adiacenta Bd. 21 Decembrie 1989 se afla o cladire S + P, inscrisa ca monument pe lista Monumentelor Istorice – jud. Cluj.

Accesul auto pentru Sala de Concerte si Filarmonica se propune direct din bd. 21 Decembrie 1989 la nivelul subsolului 1, prin intermediul unei benzi de circulatie care coboara la cota – 3,80, fara a intersecta circulatia pietonala din zona.

Modul de inserţie şi relaţionare în contextul urban existent. Integrarea în sit

Ţesutul istoric al Clujului prezintă o tipologie de conformare pe parcelă de tip închis, cu incite şi fronturi la stradă. Pe de altă parte urbanismul modern a introdus construcţiile autonome, în care spaţiul public se extinde dincolo de limita străzii şi include suprafeţele libere dintre volumele construite .

Din aceste considerente şi în cadrul datelor de temă, proiectul de faţă propune, pentru lotul studiat, o conciliere între cele două tendinţe opuse reprezenteta ţesutul tradiţional şi fluiditatea urbană ca exigenţă a spaţiului modern.

Astfel conceptul urbanistic şi architectural este fundamentat pe ideea de porozitate, de conciliere a opoziţiilor urmărind investirea Centrului Cultural Transilvania capacitatea de a propune o interacţiune dinamică a utilizatorilor, atât în interiorul cât şi în exteriorul său, cu scopul de a face din această intervenţie o component permanent a oraşului.

Concept proiect

Preocuparea echipei noastre a constat, pe de o parte în integrarea în contextul urban a viitoarei investiţii, prin respectarea modului de inserţie în ţesutul tradiţional şi a vecinătăţilor imediate, iar pe de altă parte, în realizarea unei arhitecturi a cărei imagini să corespundă aşteptărilor estetice, de accesibilitate şi funcţionalitate actuale. În acest sens spaţiul public, este preluat şi dezvoltat în cadrul proiectului de faţă, fiind o componentă determinantă a întregului ansamblu, susţinând şi completând funcţiunile reprezentative ale investiţiei: Sala de Concerte şi Sediul Filarmonicii Transilvania.

Expresivitatea şi plastica arhitecturală a volumelor propuse

Prin conceptual urbanistic şi architectural propus, terenul destinat acestei investiţii capătă calităţi de permeabilitate, putând deveni un element structurant la scara oraşului. “Voalul” urban în ansamblul său, activeză atât spaţiul interior cât şi spaţiul exterior al oraşului, fiind gândit să poată fi perceput şi ca element autonom care participă la configurarea imaginii oraşului.

Aceast voal urban, care învăluie întregul teren şi volumele cu funcţiuni dispuse în conformitate cu tema de proiectare, face trimitere directă la metafora orgii, un instrument privilegiat al sălilor de concert. Are o alcătuire stratificată, compusă din tuburi metalice, cu lungimi variabile şi o grădină verticală dispusă pe conturul lotului (lamele din reţea metalică înverzite, având înălţimea de h=16,50)

Piesele verticale care descriu instrumentul muzical devin astfel regula armonică unificatoare, asemeni celor pe care le instaurează muzica.

Voalul arhitectural, metaforă a orgii, reprezintă în permanenţă o proximitate tactilă care învăluie spectatorul pe parcursul unui spaţiu public fluid, ce conţine elementele solide ale volumelor cu funcţiuni mixte: Sala de Concert şi Filarmonica Transilvania, centre pentru afaceri şi activităţi creative, expoziţii, cafeterii etc. Alcătuirea specifică modifică percepţia optică odată cu variaţia luminii naturale. În continuarea acestei idei proiectul propune ca iluminatul nocturn, să fie integrat elementelor tubulare care definesc anvelopanta ansamblului.

Proiectul intenţionează să propună conceptul de porozitate la diferitele scări ale proiectului:

  • urbană, ansamblul fiind conformat ca o reţea de goluri, de pieţe publice, pasaje, interconectate (Piaţa Transilvania, Piaţeta, Grădina Sunetelor, Piaţa Artelor şi înapoi prin Pasajul Muzicii în Piaţa Transilvania)
  • arhitecturală, prin conformarea acceselor şi volumelor,
  • materială, prin transpunerea orgii ca metaforă la nivelul tratării suprafeţelor.

Amenajările peisagere

În spiritul temei de concurs, spaţiile publice sunt tratate într-o succesiune continuă de pieţe şi pasaje interconectate. Tratarea suprafeţelor şi amenajările urbane sunt propuse în vederea susţinerii acestei fluidităţi spaţiale. Astfel pavimentul este o suprafaţă continuă realizată din dale bazaltice, diferenţele de nivel necesare fiind preluate prin pante line.

Personalizarea pieţelor publice

  • A. Piaţa Transilvania este gîndită ca o prelungire a foyer-elor Sălii de Concerte prin dispunerea acceselor şi a traseelor potenţialilor vizitatori . Spectatorii, care aleg varianta accesului cu maşina în subsol, sunt conectaţi cu Sala şi Piaţa prin foyer-ul ce conţine garderoba şi conduşi prin legăturile verticale (lifturi scări) în foyer-ul de acces de la nivelul Pieţei. Accesul pietonal în sală (variantă preferată cu precădere în anotimpul cald) se face direct din Piaţa Transilvania, conturată spaţial de fronturile clădirilor şi de voalul urban(elementele tubulare metalice care se regăsesc atît pe suprafeţele de sticlă ale volumelor cît şi la partea superioară, sub copertinele perimetrale ale Pieţei). Orientarea axială (monumentală) a Pieţei Transilvania este susţinută de fîntîni încastrate în paviment. Corpurile de iluminat sunt integrate voalului urban care defineşte întregul spaţiu. Pe latura dinspre Bulevardul 21 Decembrie este prevăzut un acces separat la parcările subterane, situat sub copertina de la intrarea în Piaţă.
  • B. „Piaţeta” este definită de voalul urban (elemntele tubulare şi grădina verticală) situat pe limita terenului şi un bazin, o oglindă de apă, spre care sunt orientate terasele cafenelelor, ceainăriilor etc. prevăzute în parterul corpului C3. Legătura dintre Piaţetă şi Piaţa Transilvania este fluidă, prin pasaje dispuse în parterul corpului C3.
  • C. „Grădina Sunetelor” se desfăşoară de-a lungul unui pasaj amplu definit pe o latură de Sala de Concerte şi pe cealaltă latura de voalul urban. Elementele care animă acest spaţiu sunt instalaţii interactive de tip „SondArt”, mobilier şi activator urban (instalaţie pentru audiţii muzicale în afara sălii de concerte).
  • D. „Pasajul Muzicii”, ce leagă Piaţa Transilvania cu Piaţa Artelor este gîndit ca un spaţiu cu orientare longitudinală, care se dilată lateral în zona Sediului Filarmonicii, astfel ca Voalul urban să participe deasemenea la configurarea spaţială a corpului C5 (Sediul Filarmonicii), subliniindu-se astfel concepţia unitară cu Sala de Concerte. În zona Pasajului Muzicii sunt prevăzute piese de mobilier urban şi o pardoseală interactivă (inserţii metalice în pavimentul general) care să interacţioneze cu paşii vizitatorilor producînd sunete ambientale.
  • E. „Piaţa Artelor” concentrează funcţiuni legate de activităţi creative. În acest sens, proiectul propune accentuarea ideii de comunitate artistică, prin realizarea unei scene - o intarsie din lemn în pavimentul general - care să poată găzdui evenimente artistice-expoziţii temporare de sculptură, pictură), şedinţe foto, spectacole de dans, repetiţii cu public ale artiştilor cărora le sunt dedicate construcţiile corpurilor C7.

Solutia prezentata propune pentru amplasamentul dat o rezolvare de ansamblu pe nivelul a doua subsoluri, aferente intregului Centru Cultural Transilvania. S-a luat in considerare posibilitatea de etapizare a constructiilor, acestea urmand sa cuprinda intr-o prima etapa Sala de Concerte, Sediul Filarmonicii si amenajarea Pietei Transilvania.