Centru Wellness în București

Siluetele pavilionelor percepute din șoseaua națională DN1, în dreptul km 20, la o distanță de cca 1 km de șosea, înglobează spații pentru odihnă, relaxare și sport. Volumele se extind pe o suprafață desfășurată de 22.500 mp, într-un ansamblu armonios. Intenția noastră a fost conectarea interesul locuitorilor din zona de nord a Bucureștiului, Snagov și din orașul Ploiești precum și implicarea lor în a explora o lume fantastică, în care corpul și spiritul par a fi parte integrantă dintr-un singur tot. Identitatea unui spatiu public este poate cel mai important lucru în viața comercială a acestuia: odată consolidat pe piață, un brand începe să aibă valoare în sine. În acest caz, clienții asociază imaginea respectivă cu ceva care-i atrage și îi determină să revină în acel loc. Cred că particularitățile spațiilor Therme București sunt următoarele:

Elementul apă, vegetația, lumina sunt instrumente ale compoziției. Apa, sub diversele ei forme (în bazine interioare și exterioare, bazine cu val, băi de tip hammam etc), te invită să experimentezi dimensiunile senzoriale. Lumina naturală și artificială, sursurul apei, vegetația (palmieri, orhidee etc), temperatura, umiditatea controlată, toate creează un adevărat cadru atmosferic propriu pentru cel care se află în interiorul și în exteriorul spațiilor create.

Vegetația care definește spațiile are un rol determinant în proiect. S-au plantat cca. 500 copaci/ palmieri care definesc spațiul interior și care creează zone tampon în jurul oglinzilor de apă. Acest spațiu plantat facilitează desfășurarea conectată a unei game variate de activități de la odihnă și relaxare, spații de luat masa și hammam, toate așezate la adăpostul coroanelor verzi specifice.

Lumina este un aliat. Proiectul Therme este definit de prezența apei și a naturii puse în valoare de lumină: naturală și artificială, ea pătrunde dirijat prin plafonul mobil de sticlă sau inundă lin interiorul prin pereții vitrați. Lumina evidențiază toate detaliile de arhitectură.

Structura corpurilor are gabarite atent studiate. Înălțimea și suplețea structurilor metalice se identifică cu tulpinile copacilor/palmieri. Pot afirma că structurile interioare de rezistență din metal și lemn, prin rafinamentul folosirii materialului metal/lemn, trec în plan secund, lăsând loc relației tactil – vizual: cerul privit prin plafoanele de sticlă, orizontul prin pereții vitrați de mari dimensiuni sau vibrația apei în relația cu vegetația.

Experientele senzoriale fac parte din tema percepției admosferei generale. Relația dintre materialele folosite (pardoseli, pereți, plafoane), lumina și umbra revigorantă de sub palmieri sau alunecarea corpului prin apa bazinelor, duc la senzații intense de confort și relaxare tonifiantă. Există o legatură identitară importantă între pielea dezgolită și senzația de confort. Atât pentru cei tineri, cât și pentru cei mai vârstnici, spațiile Therme București, pe toată durata petrecută înăuntru, sunt cred un catalizator de senzații și experiențe plăcute.

arh. Adrian Spirescu

1. Cand credeti ca au inceput romanii sa fie un public pentru wellness și de ce?

Cred că relația om-natură -apă a generat dintotdeauna o preocupare . în acest sens pentru arhitecții din toate vremurile a fost o deosebită plăcere să compună spații cu această temă. în Romania și nu numai puterea binefăcătoare a apei a fost cunoscută chiar din timpul romanilor. în sec.XVIII se descoperă sau redescoperă utilitatea și plăcerea apei la Pucioasa, Călimănești, Olănești, Ocna Sibiului ca și alte locuri, iar mai marii vremii au alocat energii și bani pentru organizarea acestor locuri.

In prezent, cred eu, se continuă acest interes al publicului, iar ansamblul Therme a avut parte de o primire călduroasă încă de la început. Cred că există în conștiința publicului român, consolidată de curiozitate și implicare în dimensiunea visului și imaginației, dorința de a consuma un timp liber disponibil. Arhitectura acestor spații te face pentru scurt timp să locuiești în lumi fantastice, în care corpul și spiritul par a fi parte integrantă.

2. Cine a avut ideea denumirii Therme? În ce context a fost creata?

In anul 2012, acceptând invitația unor prieteni am efectuat o documentare în Germania la Schwarzwald. Acolo am făcut cunoștință cu echipa de proiectare a unei arhitecturi similare, Badeparadies Schwarzwald. Am descoperit o colecție de lucruri ținute laolaltă cu o logică de concepere care au conturat secrete spațiale, texturi, materiale, toate puse sub lumină. Am început de atunci să înțeleg că senzațiile date de cele cinci simțuri sunt în legătură și rareori limitate, ele invocă senzații în diverse zone senzoriale: privirea evocă experiențe tactile, auzul sugerează imaginarul vizual, iar stimulii tactili sugerează forme și compoziții vizuale.

De când am parcurs sălile complexului am început să intuiesc lucrurile descrise mai sus. Am înotat, am intrat în saune etc, am experimentat dimensiunile senzoriale date de lumină, susurul apei, vegetație, temperatură, umiditate, care toate creează un adevărat cadru atmosferic propriu pentru cel care se află în interior și îl invită să participe și să revină. Totul este secvențial, se adaugă, se completează, chiar și arhitectura.

3. Care este tema de arhitectura a acestui ansamblu? Cum ați lucrat?

Therme București este primul meu studiu de dimensiuni întinse în care arhitectura, în special cea interioară este marcată de latura senzorială, trăită a arhitecturii. De când am pornit această lucrare, interesul pentru importanța simțului tactil în legătură cu vizualul a crescut considerabil și cred că relația tactil- vizual definește această lucrare. Este evident, cred eu, că arhitectura interiorului te invită să combini imaginile (cerul privit prin plafoanele de sticlă, orizontul prin pereții vitrați de mari dimensiuni, vibrația apei în relație cu vegetația etc) cu experiențele senzoriale trăite (căldura aerului din saune și hammam, mișcarea din tobogane, alunecarea prin apă, moliciunea pardoselilor etc ).

4. Care este caracteristica studiului unui centru SPA? Care este caracterul proiectului Therme? Cum este acesta materializat în construcție?

Referințele livrești ale studiului, precum și documentarea efectuată în localitatea din Germania la Badeparadies Schwarzwald au marcat evident proiectul. Justețea proporțiilor și a volumelor, precum și suprafețele vibrate de prezența vegetației luxuriante accentuează dinamica intrinsecă. în analiza modelului existent toate aceste lucruri sunt marcate de suprafețe vitrate în plan orizontal și vertical ce conferă o mare acoperire dată de lumina naturală.

5. Considerati precedentele construite relevante? Prin ce?

Pentru echipa noastră de proiectare lucrul cu „apa și lumina” nu este o noutate. De-a lungul timpului am redesenat arhitectura și funcționalitatea Pavilionului de ape termale de lângă Sibiu, de la Ocna Sibiului, precum și extinderea complexului de ape minerale de la Băile Olănești. Cred eu că Therme București, cea mai recentă lucrare se inserează coerent în acest demers anterior. Intotdeauna arhitectura se pliază unitar la nivel formal și tematic: de la motivul central al apei (culoare, freamăt/ mișcare, miros) extrapolată la nivel relațional în raporturile dintre materiale, texturi. Toate aceste suprapuneri de la obiectul de arhitectură la materiale ies progresiv în relief, imaginile se multiplică, iar rețeaua vizibilă rezultată și multiplicată prin efecte de lumină susține viziuni psiho-sociale de real succes.

6. Cum ati lucrat cu prezenta apei și a luminii în proiectul Therme? Explicati alegerea

Proiectul Therme este definit de prezența apei, a luminii și a naturii tratate într-o măsură care să permită reformularea constantă a identității și a mediilor proprii de expresie. Nucleul „tare” al acestei lucrări cred că se definește chiar prin combinația dintre apă, lumină, natură. O privim, o atingem, o ascultăm, o măsurăm și experimentăm fenomenul Therme prin propriul nostru corp. Ne identificăm corporal cu apa, lumina și natura.

7. Cat de important este detaliul și cat de importanta este atmosfera intr-un centru wellness?

Un spațiu arhitectural de calitate în interiorul și în exteriorul său se dezvăluie și se prezintă și prin experiența detaliului. Atât a armoniei sale tehnice dar și a trăirilor sale sub incidența luminii. Detaliile lucrate cu măiestrie ale caselor arhitectului Carlo Scarpa sunt adevărate lecții de arhitectură. Recomand studenților și celor care sunt interesați de”potențialul” detaliului de arhitectură să viziteze pe îndelete Muzeul Castelvecchio din Verona desenat de acesta.

In mod asemănător, focalizarea atenției pe detaliu la proiectul Therme face ca relația dintre vizual și tactil să constituie parte din atmosfera lucrării. Detaliul de arhitectură te invită la atingerea suprafețelor și a texturii lor,din centrul wellness, care accentuează relația tactil- vizual și o transformă în experiențe multisenzoriale de ambient.

8. Definiti în 10 cuvinte atmosfera Therme.

Autenticitatea atmosferei Therme se bazează pe limbajul constructiv arhitectural care stimulează simțurile. în acest sens cele 10 cuvinte care cred că pot defini această atmosferă sunt: apă, lumină, natură, senzorial,imaginație, memorie, corp uman, spațialitate, materialitate, vis. Dacă ar fi să mă gândesc la o caracteristică a transpunerii temei (studiului) proiectului Therme aceast ar fi relația tactil - vizual.

9. Care sunt proiectele arhitecturale în care rezultatul / punerea în opera / v-a surprins fiind fundamental diferita fata de ceea ce v-ati fi asteptat? prin ce?

In scrierile sale arh. G.M.Cantacuzino a fost un subtil analist al „fizionomiilor”caselor. El spunea: „Sunt case cu un suflet viu, sunt case triste de nu prea știi de ce, sunt case care au murit,(...) sunt case care au străbătut veacuri într-o veșnică tinerețe și sunt case noi care sunt moarte” – Case Domnești și boierești / Izvoare și popasuri, 1934

Dimensiunile intelectuale și evidențierea exagerată a conceptelor în arhitectură/ proiectare face ca de multe ori să nu poți controla relația proiect și punerea sa în operă/ finalul.

La proiectul Aula 1100 locuri din Complex Universitar Politehnică, legătura identitară puternică dintre pereții de beton aparent și spațiu mi s-a părut altceva decât ne-am imaginat în proiect. De câte ori intru în holul principal de acces sunt tentat să merg spre pereții de beton, să ating suprafața lor „catifelată” să le simt textura și temperatura.

10. La ce proiect lucrati acum? Care este provocarea sa?

Am finalizat desenele pentru lucrarea Early Childhood – Kindergarten în campusul Scolii Americane din București. O lucrare în care contextul și cerințele funcționale laolaltă cu corpurile clădirii au trebuit corelate cu mișcarea, echilibrul și scara copiilor. Pe de o parte pornim în execuție o lucrare, iar pe de altă parte finalizăm execuția Memorialului Văcărești în incinta Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia. Aici, desenele de detaliu care însoțesc șantierul continuă ideea de interacțiune dintre memorie, evocările și rememorările impuse de temă și proiect.